Purceluș de lapte la proțap

Alegem un purceluș de lapte nu foarte mare. Noi am cumpărat unul de vreo 10 kg, de la Metro.

În primă fază l-am pus într-un vas încăpător și l-am acoperit cu sare din belșug. A stat așa până a doua zi, când l-am spălat de sare.

În pasul următor am preparat o soluție de marinare dintr-o mulțime de ingrediente.

Le-am pus pe toate la fierbere în apă.

După răcire am acoperit purcelul cu soluția de marinare rezultată.

Și a stat așa în frigider până când a venit momentul să îl punem pe băț. După ce l-am chinuit în fel și chip pentru a-l proțăpi pe dispozitivul de învârtire, l-am injectat până în cele mai ascunse rărunchiuri cu soluția în care a stat de s-a îmbăiat mai multe zile.

Din astea vom prepara o loțiune pentru a-l unge, căci nu vrem a se bronza purcelul nostru în mod excesiv.

Și acum spor la amețit purcelul.

Cred că ar fi mers un dispozitiv de rotire automată, cu ajutorul unui motoraș. Însă pentru prima încercare am zis că ne dorim a fi cât mai "aproape" de el, să nu-l scăpăm din ochi prea mult timp.

Să nu uităm să îl ungem din când în când cu maglavaisul preparat.

Iar dacă acesta se termină, putem prepara altul, că nu se supără nimeni.

Nu-i așa că pare a fi asudat de la atâta muncă la saună?

După mai multe ore de dat la manivelă decidem că purcelul nostru este suficient de perpelit, poate chiar și cherchelit.

Acum urmează o parte puțin mai dificilă, pentru că purcelul nostru a prins drag de impletitura de fier și nu mai vrea să se desprindă de aceasta. De fapt prinsoarea inițială a fost făcută trainică, gândindu-ne ca nu cumva să fugă purcelul când s-o simți gâdilat de flăcări. Iar acum acesta este așa de fraged, încât la orice mișcare mai forțată te poți trezi cu bucata respectivă separată de întreg. Însă cu grijă și atenție reușim să îl punem la expoziție.

Ia să vedem cum i-ar sta și cu mărul în gură!

Trebuie să recunoaștem că Metro nu ne-a furnizat doar purcelul, ci și rețeta.